vineri, 14 ianuarie 2011
Un gand razlet
Citind aceasta fraza a lui Liiceanu: "Integrarea noastra in Europa ar trebui sa inceapa cu reintegrarea interbelicului, adica a locului in care s-a intrerupt cresterea organica a istoriei noastre." ... bucuria ca "stiam eu !", stiam ca acolo zace, nepretuit inca asa cum se cuvine, ce are mai valoros cultura noastra.
sâmbătă, 4 decembrie 2010
Stiam ca Sadoveanu a fost un scriitor prolific, am invatat la scoala de Fratii Jderi, de Baltagul si de Neamul Soimarestilor, am citit cu sufletul la gura intr-o vara Zodia Cancerului si candva, demult, Nada Florilor in editia aceea cu coperta colorata si scris mare din Bibioteca pentru toti, insa nu am stiut, spre rusinea mea, ca a scris asa de mult, chiar mai multe romane pe an. Un adevarat Alezandre Dumas al nostru, unul mai valoros.
Si, ca sa va minunati si voi:
1904
- Soimii
- Povestiri
- Dureri inabusite
- Crasma lui Mos Precu
1905
- Povestiri din razboi. Intamplari si acte eroice de la 1877
1906
- Floare ofilita (roman)
- Amintirile caprarului Gheorighita (povestiri)
- Mormantul unui copil (povestiri)
1907
- Insemnarile lui Neculai Manea (roman)
- La noi in Viisoara. Scrisori catre un prietin (povestiri)
- Vremuri de bejenie (povestiri)
1908
- Duduia Margareta
- Oameni si locuri
- O istorie de demult
1909
-Cantecul amintirii
1910
- Povestiri de sara
1911
- Apa mortilor (roman)
- Povestiri de petrecere si de folos. Carte alcatuita de Mihail Sadoveanu
1912
- Bordeienii si alte povestiri
- Un instigator
1914
- Impresii dobrogene
1915
-Neamul Soimarestilor
1916
- 44 de zile in Bulgaria
- Foi de toamna
1917
- File sangerate. Povestiri si impresii de pe front
1920
- Umbre
- In amintirea lui Ion Creanga
- Frunze-n furtuna
1921
- Strada Lapusneanu. Cronica din 1917
- Cocostarcul albastru (povestiri)
1922
- Neagra Sarului
- Lacrimile ieromonahului Veniamin
- Pildele lui cuconu Vichentie
- Drumuri basarabene
- Nuvele si schite
1923
- Razboiul balcanic
- Ti-aduci aminte
- Oameni din luna (roman)
1924
- Vietile sfintilor vol I - Spre Emaus (colaborare cu D.D. Patrascanu)
1925
- Venea o moara pe Siret
1926
- Tara de dincolo de negura
- Dumbrava minunata
- Vietile sfintilor, vol II - Sfintele amintiri (colaborare cu D.D. Patrascanu)
1928
- Demonul tineretii
- Imparatia apelor
- Hanu-Ancutei
- Olanda. Note de calatorie
1929
- Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda
- O imparatie ciudata
1930
- Baltagul
-Departari
1931
- Maria-sa puiul padurii
1932
- Nunta domnitei Ruxandra
-Uvar
1933
- Locul unde nu s-a intamplat nimic sau Targg moldovenesc din 1890
-Creanga de aur
-Trenul fantoma
1934
-Noptile de sanziene
Soarele in balta sau aventurile sahului
-Inima noastra
- Viata lui Stefan cel Mare
1935
- Ucenicia lui Ionut - (Fratii Jderi, vol.1)
-Cuibul invalizilor
- Pastele blajinilor
-Inima noastra. Povestiri pentru popor.
1936
- Izvorul alb - (Fratii Jderi , vol.2)
- Cazul Eugenitei Costea
1937
- Istorisiri de vanatoare
1938
- Ochi de urs
- Valea Frumoasei
1939
- Morminte
1940
- Divanul persian
- Vechime
1941
- Ostrovul lupilor
1942
- Oamenii mariei sale (Fratii Jderi , vol. 3)
1943
- Povestile de la Bradu-Stramb
1944
- Anii de ucenicie
1945
- Lumina vine de la rasarit
1946
- Caleidoscop. Impresii din Uniunea Sovietica:problema rurala
- Fantezii rasaritene
1947
- Legende Sfinte
1948
- Pauna Mica
1949
- Mitrea Cocor
1950
- Nada Florilor. Amintirile unui pescar cu undita
- Clont de fier
1952
- Nicoara Potcoava. Povestire istorica
1954
- Aventura in Lunca Dunarii
- Evocari
- Muncitori si pastori
1960
- Marturisiri
Si, ca sa va minunati si voi:
1904
- Soimii
- Povestiri
- Dureri inabusite
- Crasma lui Mos Precu
1905
- Povestiri din razboi. Intamplari si acte eroice de la 1877
1906
- Floare ofilita (roman)
- Amintirile caprarului Gheorighita (povestiri)
- Mormantul unui copil (povestiri)
1907
- Insemnarile lui Neculai Manea (roman)
- La noi in Viisoara. Scrisori catre un prietin (povestiri)
- Vremuri de bejenie (povestiri)
1908
- Duduia Margareta
- Oameni si locuri
- O istorie de demult
1909
-Cantecul amintirii
1910
- Povestiri de sara
1911
- Apa mortilor (roman)
- Povestiri de petrecere si de folos. Carte alcatuita de Mihail Sadoveanu
1912
- Bordeienii si alte povestiri
- Un instigator
1914
- Impresii dobrogene
1915
-Neamul Soimarestilor
1916
- 44 de zile in Bulgaria
- Foi de toamna
1917
- File sangerate. Povestiri si impresii de pe front
1920
- Umbre
- In amintirea lui Ion Creanga
- Frunze-n furtuna
1921
- Strada Lapusneanu. Cronica din 1917
- Cocostarcul albastru (povestiri)
1922
- Neagra Sarului
- Lacrimile ieromonahului Veniamin
- Pildele lui cuconu Vichentie
- Drumuri basarabene
- Nuvele si schite
1923
- Razboiul balcanic
- Ti-aduci aminte
- Oameni din luna (roman)
1924
- Vietile sfintilor vol I - Spre Emaus (colaborare cu D.D. Patrascanu)
1925
- Venea o moara pe Siret
1926
- Tara de dincolo de negura
- Dumbrava minunata
- Vietile sfintilor, vol II - Sfintele amintiri (colaborare cu D.D. Patrascanu)
1928
- Demonul tineretii
- Imparatia apelor
- Hanu-Ancutei
- Olanda. Note de calatorie
1929
- Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda
- O imparatie ciudata
1930
- Baltagul
-Departari
1931
- Maria-sa puiul padurii
1932
- Nunta domnitei Ruxandra
-Uvar
1933
- Locul unde nu s-a intamplat nimic sau Targg moldovenesc din 1890
-Creanga de aur
-Trenul fantoma
1934
-Noptile de sanziene
Soarele in balta sau aventurile sahului
-Inima noastra
- Viata lui Stefan cel Mare
1935
- Ucenicia lui Ionut - (Fratii Jderi, vol.1)
-Cuibul invalizilor
- Pastele blajinilor
-Inima noastra. Povestiri pentru popor.
1936
- Izvorul alb - (Fratii Jderi , vol.2)
- Cazul Eugenitei Costea
1937
- Istorisiri de vanatoare
1938
- Ochi de urs
- Valea Frumoasei
1939
- Morminte
1940
- Divanul persian
- Vechime
1941
- Ostrovul lupilor
1942
- Oamenii mariei sale (Fratii Jderi , vol. 3)
1943
- Povestile de la Bradu-Stramb
1944
- Anii de ucenicie
1945
- Lumina vine de la rasarit
1946
- Caleidoscop. Impresii din Uniunea Sovietica:problema rurala
- Fantezii rasaritene
1947
- Legende Sfinte
1948
- Pauna Mica
1949
- Mitrea Cocor
1950
- Nada Florilor. Amintirile unui pescar cu undita
- Clont de fier
1952
- Nicoara Potcoava. Povestire istorica
1954
- Aventura in Lunca Dunarii
- Evocari
- Muncitori si pastori
1960
- Marturisiri
Etichete:
bibliografii pentru o viata,
literatura
Inteleptul Santabarenos
Si pentru ca tot vorbeam de personaje necuvantatoare, unul demn de admiratie este Santabarenos, asinul filozof din Creanga de aur a lui Sadoveanu. Asinul lui Kesarion Breb este, desigur, o trimitere directa la Biblie, subliniata de numele asinului, in a carui compozitie intra "santa" - "sfant" in italiana. Dar Santabarenos este mai ales un mare filozof, stoic as spune, pentru ca priveste cu dispret maririle acestei lumi.
miercuri, 17 noiembrie 2010
Motani in literatura
Ar fi interesant de urmarit motanii care strabat literatura romana. Azi l-am descoperit pe al doilea, intr-un interval relativ scurt de timp si am de gand sa mai caut si altii.
Mai intai a fost Mirciulica. Fenomenala coincidenta! Pisoii mei sunt alintati si ei "Mirciulica". Atunci cand nu sunt alintati, ii cheama, pe rand: Mircea si Grigore. Si pana sa citesc romanele Rodicai Ojog-Brasoveanu, credeam ca sunt nume foarte originale pentru niste motani. In fine...
Mirciulica - cel din carte, motanul cu trup de hartie - e si el un pisoi alintat, mananca jeleuri si fondante, iar atunci cand e racit, Melania ii pregateste lapte cald cu un strop de rom. Daca va asteptati ca Melania sa fie o fetita rasfatata, va inselati. Sau ma rog, aceasta ar fi doar o latura a personajului. Melania mananca multe dulciuri, rationeaza cu voce tare, dar tot ea rezolva cazuri de crima doar citind articolele publicate in ziare. E o pensionara vaduva, iar prietenia ei cu Mirciulica e unul din lucrurile care intriga cel mai putin in Cianura pentru un suras, acest policier savuros, apoi in Buna seara, Melania! Dar nu va povestesc mai mult! Ce mai trebuie sa stiti totusi e ca in final Mirciulica are ultimul cuvant, el declanseaza finalul neasteptat.
Azi, in Dimineața pierdută a Gabrielei Adamesteanu, l-am întâlnit pe motanul Piturca. Din nou, un nume foarte original pentru un motan, care poarta ceva din farmecul locului. Nimic din aerul aristocrat al lui Mirciulica. Trebuie sa știți că Piturca e un cotoi jigărit, râios, pe care doar Ana, servitoarea, l-a salvat de la pieire, ungandu-l cu gaz. Desi apare in momente cruciale ale romanului, pretext de dialog in momente stanjenitoare, Piturca nu joaca un rol major. Insa, cu blana lui galbuie, spalacita, el pare sa traverseze generatiile privind mereu batjocoritor spre oaspetii nepoftiti.
Nu vreau sa fac remarci sexiste, nici macar atunci cand e vorba de rasa pisiceasca, dar am intuitia ca in literatura apare mai mereu motanul si nu consoarta lui. Poate pentru ca are un aer mai boem, de aventurier, un farmec usor golanesc. Vorba poetului ce i-a-nchinat balada:
"Motan m-aş fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi"...
marți, 16 noiembrie 2010
Mirona si propaganda comunista
Sa nu credeti ca citesc numai Cella Serghi. Insa intamplarea a facut sa citesc de curand Cartea Mironei. (Intamplarea fiind aici doar "une façon de parler". Nimic nu e intamplator cand e vorba de literatura.)
Cartea Mironei e un roman plin de poezie.O poveste usor romantioasa, scrisa frumos. Mai ales inceputul. Inceputul imi place mult. Apoi poezia devine usor dulceaga, nu de prost gust, doar de o sensibilitate usor demodata, dar nu-i mai dai atentie, te-a "prins" firul povestii, al povestilor care se impletesc.
Pretextul romanului e legenda misterioasa a Fanei (bunica Mironei), ce fugise cu un grec in ziua nuntii fiicei ei. Mai e povestea de dragoste care traverseaza romanul, imposibila, cum altfel, Stefan fiind casatorit. Si drumul initiatic in cautarea Fanei, bildungsromanul Mironei. Odata cu el, romanul scrierii unui roman. Iar in final, toata aceasta constructie, cu fragmente dispuse atat de ingenios, toata tensiunea narativa, povestea de dragoste, povestile de razboi... toate esueaza lamentabil in literatura de propaganda!...
Nu-mi plac romanele cu teza. Prin ideile vehiculate, Cartea Mironei e o carte feminista, cum s-ar spune. Pare adresata unui public exclusiv feminin. Am regasit aici ceva din Françoise Sagan, in felul de a vorbi despre iubire pe alocuri si mai ales despre euforia libertatii recuperate dupa iubire. Ceva din Pascale Roze in evocarea atmosferei apasatoare din casa batranei Catian. Dar si din realisti.
Miza feminista a romanului ramane astfel destul de subtila. Dar finalul e complet ratat. In final, ratat visul Mironei de a scrie un roman, din moment ce incepe sa scrie reportaje si brosuri de propaganda. Intreg romanul e pus astfel sub semnul revolutiei comuniste.
Am regasit insa din cand in cand, la cotitura unei fraze, ca un ecou, marea. Si dealurile de creta vorbesc parca de Dobrogea si de Balcic. E evocat uneori Matisse, alteori Tonitza.
Structura romanului e bineinteles o mise en abîme a mitului lui Sisif - ce trimite aici la destinul scriitorului de a-si reincepe munca la nesfarsit. Numai ca aici Sisif e comunist.
Etichete:
Balcic,
Cella Serghi,
literatura,
note de lectura,
panza de paianjen,
Toniza
luni, 8 noiembrie 2010
Marea la Capul Caliacra
Interesant cum sub influenta literaturii proiectam asupra unor locuri idei si ganduri. Atmosfera unui roman devine atmosfera unui oras necunoscut. Dorul mistuitor de a merge acolo e dorinta de a intra in poveste. E dorul de vacanta, de aventura. In ultima instanta - bovarism.
Nici pana acum nu stiu daca Balcicul e asa cum mi-l imaginam. Ce-mi imaginam de fapt? In cartile Cellei Serghi e vorba de case albe, de dealuri de creta, de turci care vand "bezeli", de mare si de rasarituri de luna pe Capul Caliacra. Case albe,taranesti si turci care vand "bezeli" nu mai sunt. Doar o moschee cu un singur minaret. Si minaretul de la "Cuibul linistit" al reginei Maria, care nu apare in carte, dar am crezut ca l-am recunoscut in tablourile lui Tonitza.De fapt, mai mult decat cartile, m-a atras spre Balcic linistea dupa-amiezelor insorite din tablourile lui, cararile ce coboara in plin soare unduios, spre mare. Iluzia Orientului.
Sunt acolo dealurile de creta si marea e acolo. Si daca privesti din larg dincolo de plaja ingusta si cele doua randuri de umbrelute, e un peisaj de inceput de lume. Uitandu-ma la dealurile albe, imi veneau obsesiv in minte versurile lui Arghezi: "Doamne,fa-i bordei in soare/Intr-un colt de tara veche"...
Categoric, despre Balcic nu pot vorbi. Poate, ca si Don Quijote, am vazut acolo lucruri care nu mai sunt. Dar despre Capul Caliacra, despre mare la capul Caliacra, as putea vorbi la nesfarsit. Vedeti ceata aceea albastra, care uneste mare si cer? E un capat de lume acolo si n-ai fi uimit sa apara din valuri sirenele ce-i luasera mintile candva si lui Odiseu. Stanci inalte, rosiatice, coboara abrupt spre mare. Si Marea Neagra e aici albastra-albastra. Printre stanci, neasteptat, apar trepte serpuite, pe care vor fi urcat candva, intorcandu-se de la pescuit, locuitorii cetatii. Pentru ca e o cetate la Capul Caliacra. Trecand pe sub poarta de intrare, am alergat aproape printre ruine, in cele patruzeci de minute, cat s-a indurat soferul blugar sa ramana acolo, desi i-am explicat cu putine cuvinte si multe gesturi ca in autogara (ABTOЃAPA) plecarea lui era prevazuta mult mai tarziu...
Etichete:
Balcic,
Capul Caliacra,
Cella Serghi,
literatura,
literatura interbelica,
Orient,
panza de paianjen,
Toniza,
vacanta
sâmbătă, 19 septembrie 2009
Argument
Pentru că am citit mereu la întâmplare si nu prea...pentru că şi cărţile se strigă şi vorbesc între ele, pentru că dorinţa unei noi lecturi s-a născut adesea dintr-o lectură mai veche, alteori dintr-un zvon, o înttâmplare, dar chiar şi atunci s-a dovedit până la urmă că toate întâmplările au un rost al lor, tăinuit, pentru că Balcicul lui Sebastian nu e Balcicul Cellei Serghi şi totusi eu l-am sorbit din cărţile amândurora... m-am hotărât să încerc un exercitiu (cu semi-pleonasmul de rigoare, uşor adolescentin) pornind de la cartea pe care o citesc acum - Romanul adolescentului miop : să definesc orizontul cultural al adolescentului miop prin lecturile sale.
Ce citeşte aşadar adolescentul miop? Lista e lungă :
De ce ? Pentru că perioada interbelică e fascinantă, e o lume plină de viaţă curată, vorbind o limbă nouă, e perioada care a dat ce e mai de seamă în proza românească. Cât despre orizontul cultural al vremii, nu cred că îl putem obţine printr-o simplă scădere: nu este adică orizontul nostru cultural minus Preda, minus Camus, minus Makine sau Zadie Smith. Aşa cum de-a lungul istoriei s-au pierdut nume de sfinţi sau de zei, la fel poate vom găsi atmosfera culturală a acelor vremi autori ce vor fi scriind cândva fragmente savuroase, dar ale căror nume, uitate prin cine ştie ce poduri ori pivniţe ale memoriei colective, ne par astăzi prăfuite. Unele cărţi sunt însă ca vinurile vechi: trebuie sa treaca praful anilor peste ele pentru ca gustul lor sa fie plin, buchetul desăvârşit.
Ce citeşte aşadar adolescentul miop? Lista e lungă :
- Bouvard et Pécuchet
- L'enfant de volupté - D'Annunzio
- Le Feu - D'Annunzio
- Balzac
- Victor Eftimiu
- Brand - Ibsen
- Le Petit Parisien
- Anatole France
- Păcat boieresc - Caragiale,
- Roşu şi negru, vol. I
- Les Misérables
- Comedia umana (L'enfant maudit) - Balzac
- L'unique - Stirner
- Împărat şi proletar şi critica lui Gherea
- Uliţa copilăriei - Ionel Teodoreanu
- La lutte universelle - Felix Le Dantec
- Istoria literaturilor romanice - Auguste Comte
- Vol III al lui Iorga
- Sanctuaires d'Orient - Schuré
- o nuvelă de Panait Istrati
- Selma Lagerlöf
- Blasco Ibañez
- Lea Messieurs Golovleff - Chtcheacute;drine
- Ecleziastul
- Năpasta - Caragiale
- Racine cu critica lui Faguet si Brunetière
- Însir-te Mărgărite
- Don Juan - Victor Eftimiu
- Discipolul diavolului - Molnar
- Rama
- Claude Farrère
- Crimă şi pedeapsă - Dostoievsky
Etichete:
Balcic,
bibliografii pentru o viata,
ce citeşte adolescentul miop,
intertextualitate,
literatura interbelica,
literatură,
panza de paianjen,
pornind de la Eliade
Abonați-vă la:
Postări (Atom)